CÂT CÂNTĂRESC MĂȘTILE PE CARE ȚI LE PUI PENTRU A FI PE PLACUL TUTUROR?

Că purtăm măști cu toții, e un mare adevăr. Că eu nu vorbesc despre măștile de pânză postpandemioase (cuvânt inventat instant :D), și asta e adevărat. Că foarte puțini vor fi de acord cu titlul de mai sus fiind dispuși să jure pe roșu că ei nu ar purta vreodată decât autenticitatea ca mască, e clar.

Cu fiecare persoană, în fiecare situație, ne purtăm altfel decât cu alții, altfel decât suntem. La muncă avem un anumit comportament, acasă ne comportăm altfel, în societate suntem diferiți în fiecare situație. Doar când ajungem acasă seara, intrăm la baie și rămânem singuri, redevenim cine suntem cu adevărat. Ne dăm jos măștile.
Ce sunt acele măști? Ceea ce devenim noi în fiecare situație; sau ce credem noi că se așteaptă de la noi să fim. La serviciu ne punem masca oficială a meseriei noastre: amabil, săritor sau sever, cu sau fără zâmbet, rigizi sau joviali. În trafic devenim altcineva decât la serviciu sau acasă. Acasă ne punem masca de părinte, de fiu/fiică, de frate/soră sau de soț/soție.
Cu fiecare om întâlnit, în fiecare situație, noi avem o mască prin care încercăm să fim așa cum ne imaginăm că se așteaptă lumea de la noi.

În copilărie ni se repetă să fim cuminți, să nu-i facem de râs sau de rușine pe părinți. Un copil habar n-are ce înseamnă asta, vede doar că nu este acceptat așa cum este, că i se cere să facă și să fie altfel decât simte. El vede că este respins dacă nu se comportă într-un anumit fel, iar cu timpul ajunge să renunțe la cine este și ce face cu adevărat, și să devină ce i se cere. Învață să își pună măști.

Cu alte cuvinte, copiii sunt învățați că a renunța la ei, la ce simt cu adevărat, este bine, că a deveni altcineva, cineva fals, este obligatoriu pentru a fi acceptat, și că minciuna este un talent „normal” pentru a fi acceptați de societate.

Halal! Asta da educație! Să ți se spună că așa cum ești acasă, în intimitate, nu e bine, că nu ești bun dacă te manifești așa cum simți, și să fii educat să îți pui măști pentru a fi „normal”. Cam ca și acum, dacă te uiți în jur: femeile autentice, fără gene false, buze false, unghii false, sâni falși, cele care îndrăznesc să-și poarte părul așa cum simt, sunt neinteresante. La ora actuală, generația tânără crede că falsul este normalitatea și că naturalul este demodat. Inteligența artificială începe să fie acceptată ca normală, iar oamenii o acceptă cu drag în viața lor. Artificialul a devenit natural, iar naturalul a devenit expirat.

Dar care este costul adoptării artificialului ca normal, al adoptării minciunii ca adevăr la nivel de individ și de societate? Dezrădăcinarea. Oamenii încep să uite cine și ce sunt cu adevărat, și nu-și mai dau seama că ei sunt cei care renunță la adevăr, la esența lor.
Încercarea de a impresiona prin a fi altfel decât în realitate a creat atâtea măști încât omul se anulează ca individ. Dar fiecare mască purtată este ca un rol pe care îl joacă, devenind personaj principal în acel „film”. Fiecare mască, fiecare personaj, au un comportament diferit, și o anumită greutate în viața acelui om.

Gândește-te, care este cel mai greu rol pe care îl joci în viața ta? Și aici nu mă refer ca dificultate, ci ca importanță. Cel mai greu atârnă rolul de mamă sau de tată? De soț sau soție? De șef? Te-ai gândit că fiecare personaj cu care te identifici are o anumită „greutate” în viața ta, iar asta îți poate influența greutatea corporală?
Să fii copilul părinților tăi e important, indiferent de vârstă? Câte kilograme reprezintă asta din greutatea ta?
Să fii părinte pentru copiii tăi este esențial? Câte kilograme are asta?
Să ai bunăstare materială atârnă greu în ochii tăi? Cum stai cu kilogramele?

Nu există o normalitate în ce privește corpul uman, există doar ceea ce ne informează specialiștii că ar fi normal. Normal ar fi să ne trăim viața așa cum suntem și cum simțim, și să o facem pentru că ne place, nu pentru a fi pe placul altora.

Luna Nouă în Săgetător (13.12.2023) ne aduce o nouă șansă de a ne aminti de cine suntem cu adevărat, și este un moment excelent de a ne lepăda de greutatea măștilor pentru a ne reconecta la esența noastră.

Mai multe pe această temă voi vorbi vineri, 08.12.2023, de la ora 20.30, în cadrul unei emisiuni în direct transmisă pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook. Te aștept cu drag.

Binețe, Om înțelept!

Edith Elisabeta Kadar