EMOȚIILE REDUSE LA TĂCERE „VORBESC“ PRIN BOLI
Am fost educați să nu spunem ce credem, ce simțim cu adevărat. Ni s-a spus să nu ne exprimăm emoțiile pe față pentru că îi supărăm pe ceilalți. Am fost, astfel, programați să ținem cont doar ce simt ceilalți și să aruncăm la coșul de gunoi ceea ce simțim noi. Ni s-a indus ideea că doar alții sunt buni, noi nu.
Când unui om i se repetă „taci din gură, vorbești prostii, mă faci de râs, ești o rușine”, acel om ajunge să creadă că doar părerea, emoțiile și ce face celălalt contează, deci el este nul în fața celorlalți.
Gândește-te puțin la tine în copilărie: de câte ori nu ți s-au spus cuvintele de mai sus? De câte ori ai încercat să spui ce te apasă, ce te preocupă, cum vezi tu problema, cum vezi tu soluția la ce se discuta, dar ți s-a spus să taci, să-ți ții părerea pentru tine că ea nu contează? De câte ori te-ai văzut nevoit să înghiți ce aveai de spus pentru simplul motiv că ceilalți nu aveau chef să te asculte? De câte ori nu ai avut senzația că tu nu contezi, că ești doar o piesă în „filmul” celorlalți?
Câți ani ți-au trebuit până să ajungi să îți deschizi gura și să spui „și eu am ceva de spus, indiferent dacă sunteți de acord cu asta sau nu; și așa cum vreți ca eu să tac pentru ca voi să luați decizii ca și cum nu aș fi aici, așa vreau eu să mă ascultați pentru că și părerea mea este la fel de importantă ca a voastră!”?
Unii s-ar putea să (își) spună „păi eu nu am spus așa ceva niciodată, nu îndrăznesc”. Pe voi vă întreb cum stați cu sănătatea? Atacuri de panică? Depresie? Diabet? Hipertensiune arterială? Boli autoimune? Boli neurodegenerative?
Problema e cam așa: când ți se repetă în copilărie că pe nimeni nu interesează ce simți, ce părere ai, să taci că un copil nu știe nimic, abia aștepți să devii și tu mare pentru a putea face ceea ce ți s-a făcut ție. Cumva te gândești că doar adulții au voie să-și exprime emoțiile și opiniile. Bun, dar ce crezi că se întâmplă cu aceste emoții, trăiri, sentimente, frustrări, nemulțumiri pe care le simți? Crezi că ele dispar undeva doar pentru că tu le negi, le reprimi, le suprimi? NU! Nu dispare din corpul nostru nicio emoție neexprimată, nescoasă la suprafață, ci rămâne în corp ani și ani, o viață întreagă, producând turbulențe la nivel de celule, apoi de organe, de corp fizic, iar aceste turbulențe se vor materializa, la un moment dat, în boli. Mai întâi apar mici simptome care sunt ca niște alarme finuțe care să îți atragă atenția: neliniște, oboseală, probleme cu somnul sau cu pofta de mâncare. Nu le acorzi atenție, doar ți se pare, te gândești. Dar, continuând să taci, să nu spui ce simți cu adevărat ci ce crezi tu că ar trebui să spui ca să dai bine, blochezi și mai multe emoții în tine.
Emoțiile sunt energie, iar energia circulă, ea nu poate fi oprită. Atâta circulă în corp până când va găsi o cale de ieșire. E ca un uragan care se formează în interior, care va mătura tot în calea sa și va distruge totul (organe, celule), și care poate provoca chiar moartea dacă nu se scot la suprafață aceste emoții.
Tu crezi că a tăcea și a nu spune ce simți cu adevărat, ci a spune ce crezi tu că te face să dai bine (ca să pari de o moralitate impecabilă) te face fericit și îți aduce liniștea? Uită-te puțin la tine, dar cu cea mai mare sinceritate: unde ai ajuns în viața ta tăcând și spunând doar chestii mulțumitoare pentru alții? Te-ai înconjurat de lucruri materiale, ai casă, mașini, bani (sau poate nu ai), dar în sinea ta te simți amorțit, simți că mori încetul cu încetul, dar continui să faci același lucru că, na, cum să recunoști că te-ai faultat singur? Orgoliul ăsta face mai multe și mai mari daune ca orice alte stări.
Când îți reduci emoțiile la tăcere, ele vor „vorbi” prin boli. Nu poți reprima o asemenea energie; nu o poți suprima. E doar o iluzie. Și, în loc să-ți trăiești viața folosindu-ți energia pentru a te exprima, ți-o vei „trăi” folosindu-ți energia ca să ascunzi ce simți cu adevărat, cine ești cu adevărat. Bolnav, dar prea orgolios să te schimbi.
Dacă vrei să afli mai multe despre acest subiect, te aștept vineri, 14.03.2025 de la ora 20.30, la o emisiune în direct transmisă pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook.
Binețe, Om deschis la minte!
Edith Elisabeta Kadar


