Despre iubire s-a vorbit și se vorbește în toate felurile. Fiecare înțelege altceva prin iubire: copiii îi iubești într-un fel, animale altfel, iar oamenii… acolo se confundă nevoia, obsesia, frica de singurătate, ideea de „așa se face“, cu iubirea. Mulți cred că în fiecare relație, mai ales în cea de cuplu, trebuie să existe iubire. Și totuși, dacă ne uităm puțin în jur, vedem multe relații bazate pe orice altceva decât pe iubire. Și cum îți dai seama de asta? Simplu: te uiți la fețele oamenilor, asculți tonul vocii lor, observi cum vorbesc despre alții și cum apreciază viața la modul general. Caracteristica oamenilor care iubesc este liniștea, iar ea se vede pe fața oamenilor, în gesturi, se simte în comunicare. Un ton agresiv, certăreț, plin de reproșuri transmite orice altceva decât iubire.
Nimeni nu ne învață iubirea. La școală învățăm multe lucruri care nu ne vor folosi în viață, dar nimeni nu ne vorbește despre relații, despre cum să ne înțelegem cu ceilalți, cum să ne respectăm unii pe alții, și că fiecare are dreptate în felul lui, trebuie doar să îi respectăm părerea, nu să i-o impunem pe-a noastră (de parcă doar noi avem dreptate, alții nu).
Suntem învățați, în schimb, cum să ne comparăm în permanență, și asta prin notele primite; de parcă un 4 luat azi înseamnă un om prost pentru tot restul vieții, sau 10 pe linie înseamnă că acel elev va fi de 10 în toate domeniile în tot restul vieții lui.
Suntem învățați să luptăm pentru premii, de parcă premiul întâi din clasele primare, gimnaziale sau liceu garantează că vom fi oameni descurcăreți la vârsta adultă și că vom fi premianți la a stabili relații armonioase, la a-i asculta cu adevărat pe ceilalți și că le vom respecta alegerile indiferent cât de diferite ar fi de ale noastre.
Educația ne formează să devenim ceva, nu să descoperim cine suntem cu adevărat și să punem accentul pe talentele noastre. Ni se spune că trebuie să facem facultate pentru a avea o diplomă, dar nimeni nu ne învață cum să obținem diplomă în toleranță, cum să ne specializăm în comunicare sinceră și cum să ne luăm masteratul în a-i asculta pe ceilalți fără să îi judecăm. Cine să ne spună câte ceva despre iubire? Cei care se urăsc într-atât încât îi judecă pe cei din jur pentru greutate, vârstă, orientare, religie, naționalitate? Cei care, dacă ajung lideri de opinie, îi învață pe oameni cum să se diferențieze și nu cum să se apropie? Cineva care critică tot și pe toți, indiferent dacă îi cunoaște sau nu? Ce iubire conține critica, bârfa, nemulțumirea continuă?
Cum să ne iubim dacă am fost învățați să vedem doar lucrurile negative la noi? Și cum am putea să îi iubim pe alții dacă habar n-avem să ne iubim pe noi? După ce criterii?
Iubirea nu are o definiție general valabilă pentru toți oamenii. Iubirea înseamnă altceva pentru fiecare om, și cu toții avem dreptate.
Să ne imaginăm Soarele. Dacă aș întreba oamenii ce înțeleg despre el, fiecare ar vorbi despre ce crede, ce simte, ce a fost învățat. Unii vor vorbi despre lumina lui, alții despre căldura lui; unii vor vorbi admirativ și cu recunoștință despre el, despre beneficiile lui, alții se vor plânge de căldură, radiații, nori, prea multă lumină, etc.
Fiecare va vorbi după criteriile lui, după ce a fost învățat să observe. Dacă în familie a auzit doar lucruri bune, la fel va vorbi mai departe despre astrul zilei. Dacă acasă a auzit doar reproșuri, critici, nemulțumiri, plângeri, cum ar putea cineva vorbi altfel despre Soare, sau despre orice altceva?
La fel este și cu iubirea. Fiecare om va avea părerea lui despre ea, iar asta depinde de educația primită din familie și de relațiile dintre părinți.
Relațiile nu sunt același lucru cu iubirea. Doar pentru că intrăm într-o relație nu înseamnă că iubim, așa cum se spune foarte des. Dacă ne-am maturiza emoțional, am renunța la ideile impuse de societate, am începe să ne uităm în jur, să observăm tot și să ne facem propriile păreri, am vedea că iubirea se confundă cu necesitatea de a fi în relație.
Relațiile sunt oglinda a ceea ce înțelegem fiecare dintre noi prin iubire. Dacă iubirea este ceva de cucerit, de lăudat, de expus pe paginile de socializare, la fel vor fi relațiile.
Relațiile noastre arată așa cum vedem noi iubirea: câmp de bătaie, concurs cine e mai bun, contestare sau acceptare. Nu are rost să încercăm să părem ceea ce nu suntem; nu ne vom minți decât pe noi. Cred că a venit momentul să facem o revizuire a relațiilor noastre, a felului în care ne raportăm la alții, pentru că doar așa începem să vedem nu numai cum iubim și ce înseamnă iubirea pentru noi, ci și cum suntem cu adevărat. Iar acest moment poate fi Luna plină în Gemeni, ce va avea loc luni, 27.11.2023, ora 11.16, ora României.
Despre toate acestea voi vorbi vineri, 24.11.2023, de la ora 20.30, la o nouă emisiune în direct transmisă pe pagina mea Facebook și pe canalul meu YouTube.
Binețe, Om iubitor!
Edith Elisabeta Kadar
Edith Elisabeta Kadar Blog 
Mulțumesc, Edith.💜
ApreciazăApreciază