CE FACE VIAȚA GREA SAU UȘOARĂ?

CE FACE VIAȚA GREA SAU UȘOARĂ?

Nu sunt expert în calitatea vieții și, de fapt, nimeni nu este expert, mai ales în calitatea vieții altuia. Pot vorbi doar din experiența mea personală câștigată de-a lungul timpului și din cea a lucrului cu oamenii.
Acum vreau să vorbesc cu cei care încă se zbat să înțeleagă de ce ei au atâtea greutăți în timp ce alții par să o ducă bine, sau cu cei care au reușit să treacă peste multe obstacole și nu înțeleg de ce alții se poticnesc în fața unor greutăți pe care el le-au rezolvat ușor.

Greu sau ușor sunt adjective care au conotație și definiție diferite pentru fiecare om. Ce este greu pentru mine ar putea fi foarte ușor pentru tine, și invers.

Mult timp am crezut că am avut o copilărie grea și că nu am primit ceea ce am crezut că aș fi avut nevoie. M-am plâns, m-am lamentat, am folosit acea parte grea a vieții mele până când am început să lucrez cu oamenii, indiferent că era individual sau cu grupuri. Și atunci am început să aud povești de viață care m-au cutremurat și m-au făcut să mă rușinez că m-am considerat atâția ani o victimă. Timpul și experiența m-au învățat că oamenii care au trecut prin greutăți mari sunt cei mai tăcuți; ei nu mai au energie să se lamenteze și nici timp să cerșească atenție și înțelegere. Ei au învățat să supraviețuiască în tăcere pentru a nu atrage atenția asupra lor. Ei sunt cei orientați spre rezolvarea problemelor; nu au timp să se plângă, ci trebuie să găsească soluții. De aceea, atunci când lucrez cu oamenii și îi văd pe cei care rapid vor să-și spună povestea și să acapareze atenția știu că problemele lor nu se compară cu ale celor care au învățat să tacă, să fie mici, să se camufleze.

Fiecare om își procesează problemele diferit; nu există o rețetă de comportament corect, indiferent câte păreri vor arunca în eterul internetului cei care susțin că știu cum să le dirijeze viața celorlalți. Rămân la părerea mea că este bine să auzim și povestea altora, să o ascultăm cu atenție și respect. Abia atunci vom înțelege că nu doar noi ducem tot greul pământului, și că sunt și alții care suferă. Desigur, nu este concurs cine suferă mai mult și mai tare. Aici nu este despre cine reușește mai bine sau mai repede, ci despre ce facem atunci când întâlnim obstacole.

Greu este atunci când în viață apare ceva neașteptat, necalculat, ceva ce ne ia prin surprindere și ne dă viața și planurile peste cap. Este greu să pierzi o persoană dragă. Este greu să pierzi serviciul, casa, familia. Este greu să primești un diagnostic de boală gravă. Dar cel mai greu este să îți pierzi speranța și încrederea în tine, în viitor și mai ales în Dumnezeu (indiferent ce religie ai). Acesta este cel mai greu lucru. Și dacă pierderea lor aduce greutate și o accentuează, prezența lor ne ajută să ne concentrăm pe a găsi soluții și a ieși din impas.

Toți oamenii trec prin perioade grele, dar își folosesc resursele de energie pentru a găsi rezolvările. Să nu îți imaginezi că cei care azi sunt zâmbitori nu au trecut prin iad. Doar pentru că nu se plâng nu înseamnă că nu le este greu. Doar că aleg să tacă și să facă. Sunt momente în viață când am vrea să treacă cât mai repede criza creată. Atitudinea noastră față de probleme ne ajută să trecem mai ușor peste toate hopurile.

Gândește-te de câte ori nu ți s-a întâmplat să îți ceară cineva un sfat într-o problemă pe care ai rezolvat-o la tine, dar orice soluție i-ai fi sugerat ai auzit doar „da, dar nu știi tu cât de greu mi-e mie… ție ți-e ușor să vorbești, ce-ți pasă?!… la mine e altfel!…”. Și te minunai că nu a vrut să audă nimic nici de la tine, nici de la altcineva. Sau poate că și tu ai fost în această situație: ai cerut ajutorul dar ai respins orice sugestie. De ce? Păi tu nu ai vrut să rezolvi (doar ai spus asta), ci ai vrut să fii victimă neajutorată ca să vadă alții cât de greu îți este.

Da, viața nu este lină și ușoară, nici nu ar trebui să fie așa; altfel cum am deveni mai buni și mai puternici? Un sport nu este ușor sau greu, ci este pregătitor, provocator și transformator din cine suntem în campioni. La fel este și cu viața: dacă o vedem ca pe o greutate, totul va fi greu; dar dacă o vedem ca pe un drum pe care îl parcurgem pentru a învăța să depășim obstacolele, lucrurile nu ni se vor mai părea grele, ci provocatoare. Totul depinde de felul în care am fost educați să vedem lucrurile în viață.

Despre percepția pe care o avem asupra vieții și impactul pe care îl are asupra corpului fizic voi vorbi vineri, de la ora 20.30, în cadrul unei emisiuni transmisă în direct pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook. Te aștept cu drag.

Binețe, Om puternic!

Edith Elisabeta Kadar

Lasă un comentariu