VIAȚA CU PICIORUL PE ACCELERAȚIE ȘI CU FRÂNA DE MÂNĂ TRASĂ

VIAȚA CU PICIORUL PE ACCELERAȚIE ȘI CU FRÂNA DE MÂNĂ TRASĂ

Nu trebuie să fii conducător auto pentru a-ți da seama că titlul „vorbește” despre două comenzi contradictorii: accelerație și frână. Și oricât am vrea să ne prefacem că la noi nu este așa, de cele mai multe ori ne punem frâne serioase în viață ori de câte ori începem ceva nou, ceva ce n-am mai făcut până atunci, ceva ieșit din normalul nostru.

Hai să luăm un exemplu: de curând am pășit în noul an. Sfârșitul lui 2024 se poate asemăna, la multă lume, cu o cursă contra cronometru de a termina cât mai multe lucruri pe ultima sută de metri. Și, inspirați de doza de adrenalină pe care am simțit-o ca la orice final de an, ne-am promis că vom face mai multe, vom fi mai altfel în anul care abia începe. La fiecare sfârșit de an ne uităm la anul următor ca la o perioadă luuungă, în care putem face multe, multe, ca și cum am avea în față vreo 5 ani. Și apoi iar ajungem la sfârșitul celor 365 de zile, iar ne stresăm că a trecut timpul prea repede, iar dăm vina pe orice și oricine altcineva decât pe imaturitatea noastră și pe incapacitatea de a ne organiza timpul, și tot așa. Și anii trec, crește frustrarea, crește descurajarea și, în loc să ne uităm puțin la obiceiurile noastre și să ne apucăm de lucru din ianuarie, amânăm totul, doar avem timp (zicem noi).
„Mai o zi, mă apuc de mâine”, ne gândim de multe ori. „Mă apuc de mâine să fac schimbări în viață… mă apuc de mâine de sport… de mâine mă las de fumat… de mâine mă apuc să mănânc sănătos… dar azi… azi mai fac ce am făcut, doar n-o fi foc!”. Și se termină prima lună. Eh, mai avem 11, nu-i grabă! Și dacă îi trece cuiva prin minte să ne întrebe dacă ne-am apucat de treaba pe care (tot noi) am promis-o, să vezi ce ne enervăm. Ce, n-au ce face cei cărora le-am vorbit (neîntrebați) despre planurile noastre decât să ne întrebe cum merge treaba? Da’ ce, n-au și altceva de făcut, o viață proprie de trăit?! Și mai aprindem o țigară sau mai mâncăm o prăjitură că ne-am anervat; și, uite așa, nici de-a dracu’ nu ne apucăm să lucrăm la visul nostru, ca să facem în ciudă celor care se bagă-n promisiunile noastre. Trec săptămânile, vine Paștele, hai că amân până după sărbători. Apoi e greu că, nah, trebuie să ne revenim. Vine primăvara, vara, concediul, „lasă că mă apuc din toamnă”, ne luăm cu treaba, iar din octombrie ornamentele de Crăciun din magazine ne readuc cu picioarele pe pământ: se apropie sărbătorile de iarnă și, deci, un nou sfârșit de an; un nou moment în care să fim furioși, frustrați pe noi, să ne simțim vinovați. Iar promisiuni, doar că, de data asta, din ce în ce mai puțini apropiați ne mai ascultă cu seriozitate sau fără un zâmbet ironic în colțul gurii.

Acesta este doar un exemplu de situație prin care am trecut majoritatea dintre noi de câteva ori. Acum hai să ne gândim la deciziile majore pe care le luăm în afara sărbătorilor oficiale. Să zicem că decidem să schimbăm locul de muncă, să renunțăm la serviciul care nu ne place și să ne apucăm să facem ceea ce visăm de câtva timp; sau să ieșim din relația toxică în care suntem, să ne mutăm singuri și să reîncepem o nouă viață, așa cum ne-am promis. Sau orice altceva. Credem și zicem că este simplu, dar nu este deloc așa. Vechile obiceiuri au creat anumite circuite neuronale, iar acestea trebuie schimbate prin crearea de noi obiceiuri. Deci e nevoie să gândim zilnic, cel puțin 6 săptămâni, cum va arăta noua noastră viață. Nu este suficient să zicem că vrem schimbare dacă nu suntem dispuși să lucrăm zilnic la visul nostru.
Visurile noastre sunt „destinația” spre care apăsăm pedala de accelerație a vieții, dar amânările, renunțările, lenea de a ne conecta zilnic la energia acelei destinații sunt frâna de mână trasă. Este ca și cum zicem că la vară vrem în Egipt, și… atât; nu facem nimic mai mult.

Trezirea la realitate poate veni în următoarea perioadă când axa destinului va trece în Pești (Nodul Nord) – Fecioară (Nodul Sud), iar asta înseamnă să ne reamintim că știm să ne organizăm viața, doar că trebuie să ne și urnim din loc. „Șutul” ne va fi dat de Marte (planeta acțiunii) retrograd conjunct cu Luna plină în Rac din 14.01.2025.

Mai multe despre toate acestea și despre cum acesta este, de fapt, mecanismul de creare a adicțiilor voi vorbi în cadrul unei emisiuni în direct transmisă vineri, 10.01.2025 de la ora 20.30 pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook. Te aștept cu drag.

Binețe, Om conștient!

Edith Elisabeta Kadar

Lasă un comentariu