
Luna plină în Balanță
Eclipsa de Lună în Balanță (25.03.2024)
Dacă ar fi să punem această întrebare mai multor oameni, s-ar putea să avem surpriza să auzim un „da, sigur că știu, cum să nu știu!… ceilalți oameni nu prea știu, dar eu clar știu cine sunt”.
Mi s-a atras atenția de mai multe ori să nu mai folosesc atâta „cu adevărat” când vorbesc despre cine suntem fără măștile societății, ce putem și cum iubim. Adică e normal că totul este cu adevărat, de ce tot simt nevoia să subliniez.
Păi, hai să-ți zic de ce: ești 100% convins că ceea ce arăți lumii și ceea ce simți în interior este „cu adevărat”? Ești 100% că tot ceea ce poți, dai la maxim și pui în aplicare în fiecare secundă a vieții tale? Ești convins 100% că iubirea pe care o manifești față de ceilalți este cu adevărat necondiționată, așa cum trebuie să fie iubirea? Ești 100% convins c�� știi toate astea nu doar despre tine ci și despre toți ceilalți? Nu? Păi și atunci de ce vorbești la plural cu atâta foc și ardoare?
Știm foarte puțin despre cine suntem cu adevărat și ce putem. Dar știm fără discuție cine ni se spunem să fim, și manifestăm asta în societate de cele mai multe ori ca niște „copii” cuminți ce am fost dresați… ăăăă, pardon… educați 😃
Știm că nu trebuie să supărăm pe nimeni, că trebuie să fim „cuminți”, adică supuși și deloc comentatori. Știm că ceilalți sunt întotdeauna mai importanți decât suntem noi pentru noi, iar dacă ne pune mama lu’ proces verbal să ne punem pe noi pe primul plan, ferească-ne Dumnezeu de muștruluiala pe care o căpătăm de la gardienii moralității! Știm să copiem foarte bine comportamentele văzute în familie și să le aplicăm în societate, chiar dacă am avut nenumărate dovezi că sunt toxice, păguboase și nu aduc nimic bun. Am fost învățați că părerea noastră nu contează, că ceilalți știu mai bine decât noi ce e mai potrivit, mai bun, pentru că, nu-i așa, alții ne vor binele; ni-l vrea, ni-l și ia!
Știm să nu supărăm, chiar dacă asta înseamnă să ne îmbolnăvim noi de supărare.
Știm să nu deranjăm, chiar dacă asta înseamnă să ne transformăm viața în haos.
Știm să renunțăm la visurile noastre dacă ele sunt prea obraznice și nesimțite pentru cei care nu sunt în stare să facă nimic cu viața lor.
Știm să ne cenzurăm emoțiile, trăirile, adevărul, doar nu putem deranja zen-ul și feng shui-ul celor nervoși deja pe tot și pe toate.
Știm să ne ajustăm planurile de viitor astfel încât să nu-i irite pe cei care se mulțumesc cu ce sunt și ce au în acel moment.
Știm să nu reacționăm de față cu cei care ne irită, dar să ne vărsăm năduful pe cei nevinovați.
Știm să nu-i incomodăm pe străini, dar creăm disconfort și haos în viața noastră și a celor dragi.
Știm cine și cum ni se spune că ar trebui să fim, dar oare noi știm cine suntem CU ADEVĂRAT? Adică am stat noi să dăm la o parte perdeaua lui „așa trebuie” și a lui „așa e frumos și politically correct”, și să vedem ce este dincolo, în adâncul nostru, acolo unde am oprit totul pentru a nu deranja și a nu-i jigni pe ceilalți cu existența noastră?
Hai că mă adresez ție, direct, Om drag: cine ești tu, cel care spune tot ce simte, care exprimă ce gândește cu adevărat, care dă la o parte armura pusă pentru a nu deranja și a nu-i jigni pe alții? Care sunt, cu adevărat, visurile tale? Cine ai fi dacă nu ți s-ar spune în permanență cine, ce și cum să fii? Ce ai face cu libertatea care te-ar înălța la nivelul sufletului? Cine ai fi tu dacă ai face așa cum simți și nu cum ți se impune? Cine ai fi tu fără condiționările făcute de cei ce declară că te „iubesc”? Și hai să îți mai pun o întrebare incomodă: dumnezeul tău, cel în care crezi cu adevărat, e mult diferit decât cel impus de dogmă?
Măcar începi să realizezi că între ceea ce simți că vrei și ești cu adevărat și ceea ce și se impune este o diferență considerabilă?
Și ce alegi? Ce ți se spune, ca să nu superi, sau ce simți, ca să nu te superi?
Majoritatea comportamentelor sunt moștenite din familie ca programe care ne condiționează existența. Mai multe despre toate aceste condiționări voi vorbi la acest sfârșit de săptămână în cadrul unui seminar online transmis pe plaforma Zoom (detalii aici https://alexaevent.ro/evenimente/seminar-online-cu-dr-edith-kadar-secrete-de-familie-si-traume-emotionale-mostenite-din-familie/).
Minciuna, mai ales cea de sine, nu poate dura la nesfârșit; există anumite momente când ea este scoasă la suprafață. Un astfel de moment este Luna plină în Balanță, zodia relațiilor de orice fel, însoțită de o eclipsă de Lună (în 25.03.2024).
Despre toate acestea și multe altele voi vorbi în emisiunea transmisă în direct vineri, 22.03.2024, de la ora 20.30 pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook. Te aștept cu drag.
Binețe, Om cunoscător de sine!
Edith Elisabeta Kadar

