„(...) Aici vorbim despre CEVA: despre intoleranța la nou, la necunoscut, la tot ce scoate din confortul rutinei, și a lui „ȘTIU!” repetat ca o mantră înainte să apuce omul să își termine fraza.
Iar această intoleranță la nou și la diferit se manifestă prin intoleranțe alimentare diverse: la gluten, la lactate, sau la orice altceva. De ce? Pentru că viața de zi cu zi se „mănâncă”, și nu ceea ce mâncăm ne face rău, ci ceea ce gândim rău în timp ce mâncăm ne face rău.
Dacă în timp ce mănânci te gândești la tot ce este mai rău, și ești plin de emoții negative, tu, de fapt, acele emoții și trăiri negative le hrănești, iar ele te „hrănesc” pe tine.
Copiii au intoleranță la nervozitatea părinților, la lipsa lor de răbdare și la lipsa lor de iubire, pace și armonie, și tot ce mănâncă în acest timp va deveni alergen. (...)”
Mai multe, te invit să citești accesând postarea de mai jos (dă clic pe poză).
Binețe, OM deschis la minte, și îți mulțumesc de însoțire!
Edith Kadar