New Video Upload : CUM SCRII, AȘA EȘTI CU ADEVĂRAT

CUM SCRII, AȘA EȘTI CU ADEVĂRAT
CUM SCRII, AȘA EȘTI CU ADEVĂRAT

În ultima perioadă oamenii nu mai acordă atenție scrisului. Și aici nu mă refer la scris ca proces, ci la calitatea celor scrise.

Scrisul este una dintre modalitățile de comunicare, de scoatere la suprafață a ideilor, trăirilor, sentimentelor și emoțiilor. Nu vorbim sau scriem degeaba, ci vrem să transmitem ceva, să comunicăm.
Să ne imaginăm că vrem să comunicăm cu cineva care este departe și că, pentru asta, trebuie să scriem un mesaj sau să vorbim la telefon. Același mesaj va fi transmis diferit în funcție de starea noastră din acel moment: într-un fel dacă suntem liniștiți, calmi, în pace și cu totul altfel – incoerent, haotic – dacă suntem agitați, nervoși etc. Dacă nu suntem coerenți, mesajul este distorsionat, este schimbat, iar ceea ce se înțelege va fi total diferit față de ceea ce s-a vrut a fi spus.

Mai demult, în vremuri trecute, se punea mare accent pe scris, caligrafia fiind o materie foarte importantă în școli. Cei care nu scriau frumos și corect erau considerați leneși, inculți, săraci cu duhul. În vremurile actuale, când tehnologia se dezvoltă puternic, scrisul de mână a ajuns să fie considerat învechit, depășit, doar e mai ușor să apeși pe taste, nu?
Și ce e rău în asta? poți întreba. Păi, atât timp cât scriem de mână, cele două emisfere ale creierului trebuie să fie conectate: ceea ce simți, vizualizezi (emisfera dreaptă) trebuie exprimat practic prin cuvinte vorbite sau scrise (emisfera stângă).

Când nu se mai folosește scrisul de mână, cel care face conexiunea dintre cele două emisfere, ci se folosește tastatura, dispare conexiunea cu partea artistică, cu partea care procesează, cu simțămintele și rămâne doar rațiunea rece care ne transformă în roboței. Și cum începem să scriem? Neglijent, fără trăire, fără nicio regulă, fără să ne pese de ceva sau de cineva; se dezvoltă excesiv partea stângă a creierului. Asta înseamnă că doar o mică parte a creierului este folosită; deci, în loc să creștem, să evoluăm, noi involuăm, renunțăm la anumite abilități. Este ca și cum am spune creierului că nu ne folosește și că ne ajunge doar partea care ne robotizează.

Și, invers, cei care sunt excesiv în imaginație, cei visători, artiștii, cei care pun accentul doar pe abilitățile artistice, își dezvoltă partea dreaptă a creierului și pierd, astfel, legătura cu pragmatismul, cu rațiunea. Aceștia sunt cei considerați cu capul în nori și care nu se pot exprima coerent pentru că gândurile sunt prea multe și nu pot fi exprimate cu aceeași viteză. Cei din această categorie se pot exprima clar prin poezie, pictură, muzică, dar au o problemă atunci când trebuie să scrie folosind tastatura impersonală. Aceștia au tendința de a neglija calitatea scrisului pentru că nu își pot exprima sentimentele prin taste, doar prin ceva făcut cu corpul: scris, pictură, cântat la instrumente, dans, cântat cu vocea etc.

În ambele situații, vorbim despre slăbirea sau diminuarea conexiunii dintre cele două emisfere ale creierului. Deci, o conexiune slabă între cele două părți ale creierului afectează calitatea exprimării noastre ca un tot unitar. Așadar, dezinteresul pentru calitatea scrisului arată un dezechilibru major.

Desigur, avem liberul arbitru să susținem sus și tare că scrierea incoerentă, fără semne de punctuație, fără vreo regulă este noua modă și că gramatica e o tâmpenie sau să alegem să fim de modă veche și să respectăm regulile gramaticale, pentru că asta înseamnă că avem echilibru și conexiune între cele două părți ale creierului.

Dar deja știm că ce este în noi este reflectat în afară și invers. Cele două emisfere reprezintă – simbolic, desigur – dualitatea lumii, una dintre legile universale, iar conexiunea dintre ele reprezintă conectarea noastră la întreg, la tot, la Unul, la Dumnezeu.
Această informație poate părea ridicolă și lipsită de sens celor care s-au deconectat de emoții, de sens, de suflet.
Deci, comunicarea corectă gramatical aparține celor conectați la suflet. GRAMATICA ARE SUFLET!

Acesta este și titlul cărții pe care a scris-o Violeta Ieremie, Omul pe care îl am ca invitat în emisiunea în direct de marți, 27 septembrie, seara de la ora 20.30, și care va fi transmisă pe pagina mea Facebook (https://fb.me/e/30nUEQrlq) și pe canalul meu YouTube (https://youtu.be/MRvMJL0-_xw).

Vom vorbi despre ce spune scrisul despre noi și despre ceea ce suntem în acest moment, de ce folosim anumite semne de punctuație mai mult decât altele, ce putem înțelege despre noi atunci când scriem incorect și ce „spune” asta despre noi.

Emisiunea nu judecă, critică sau condamnă, ci se adresează celor care vor să se cunoască mai bine.

Te așteptăm cu drag.

Binețe, Om însetat de cunoaștere!

Edith Elisabeta Kadar
Violeta Ieremie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: