PÂNĂ NU ACCEPȚI CINE/CE EȘTI, NU POȚI MERGE MAI DEPARTE
PÂNĂ NU ACCEPȚI CINE/CE EȘTI, NU POȚI MERGE MAI DEPARTE
Tu ești ceea ce ești, indiferent ce vrei să pari în ochii altora. Dacă ești plin de frici și de nesiguranțe, dacă nu dai doi bani pe tine, asta ești cu adevărat, nu măștile pe care ți le pui, nu zâmbetul forțat pe care ți-l atârni după urechi, nu declarațiile pompoase de pe facebook, nu rolurile pe care le joci în fiecare zi.
Universul nu este impresionat și nici influențat de vorbele tale, ci de energia pe care o emani. Aceea nu poate minți pe nimeni, nici măcar pe tine, deși investești… pardon, irosești mult timp să acoperi imaginea caca-pfui și să-ți pui masca pentru a ascunde adevărul și pentru a-i impresiona pe cei din exterior; adică pe cei ce nu dau doi bani pe bunăstarea ta interioară, mai ales dacă te condiționează în permanență.
Și dacă nu îți dai voie să fii tu cine ești cu adevărat ci ești un actor care joacă un rol, vin și te întreb cine ești atunci când lucrezi, cine ești atunci când iubești, cine ești atunci când vorbești cu diferite persoane pe care le întâlnești?
Cine lucrează: cel care se ascunde sau cel care vrei să pari? Cine iubește? Cine vorbește? Pentru că nu e același lucru. Dacă vrei să pari ceea ce nu ești, e posibil să te simți mizerabil în ceea ce faci.
Imaginează-ți că ești plin de frici: că nu ești suficient de bun, că nu termini treaba la timp, că îi superi pe alții, că nu te iubește nimeni, că rămâi singur, etc. Dar nu vrei să arăți asta și supracompensezi, îți pui o mască de om veșnic vesel și binedispus pentru ca alții să nu-ți vadă adevărata față. Și imaginează-ți că stai cu masca asta toată ziua, dar în interior te simți mizerabil. De ce? În primul rând pentru că știi că minți, știi că joci teatru, și în al doilea rând pentru că adevăratele tale emoții, cele pe care le blochezi, le reprimi, sunt energii care se agită în tine și provoacă adevărate furtuni interioare. Ce se întâmplă în cazul acesta? Cum ies afară aceste emoții reprimate? Prin agresivitate cu cei dragi, dependențe de tot felul, boli, depresie, atacuri de panică, etc. Și ce faci? Păi tot nu lași să iasă adevărata problemă la suprafață; dimineața îți atârni o nouă mască, dar cu fiecare zi ce trece ești din ce în ce mai stresat, simți presiune și irosești din ce în ce mai multă energie pentru a menține aparențele.
Până ce adevărul, ceea ce vrei să ții ascuns, va țâșni cu putere afară făcând ravagii și demolând toată construcția mincinoasă pe care o numești viață. Și tot ce ai construit pe minciună se va dezintegra: ai intrat într-o relație din frica de a nu rămâne singur? Se va destrăma, pentru că acolo nu e gram de iubire, e doar frică și disperare. Ești la un loc de muncă unde simți că te irosești dar nu faci nimic din frica de a nu rămâne fără venituri? Îți vei pierde slujba pentru că acolo nu este pasiune și dăruire.
Tot ce nu este real, vei pierde. Și atunci ai două variante: fie să fii victimă, să te lamentezi și să irosești viața nefăcând nimic, sau să îți dai seama că totul s-a întâmplat din cauza minciunilor tale, recunoști asta, accepți că (te-)ai mințit și realizezi că ai primit o nouă șansă: aceea de a o lua de la capăt acceptând cine ești cu adevărat și acționând din acea perspectivă. Doar când te vei accepta așa cum ești și înțelegi că nu ești mai bun sau mai rău decât ceilalți, ești doar altfel, lucrurile se vor schimba în bine, relația cu tine și cu ceilalți va deveni sinceră, fără presiuni (sau depresie) și vei începe să ai și nu să pierzi.
Aceasta este și tema momentului de Lună plină în Balanță, zodia relațiilor, care va avea loc sâmbătă, 16.04.2022.
Mai multe despre acest subiect și la ce să ne așteptăm în următoarele 6 luni voi vorbi în cadrul unei emisiuni în direct transmisă pe pagina mea facebook și pe canalul meu YouTube vineri, 15.04.2022, de la ora 20.30.
Te aștept cu drag.
Binețe, Om conștient!
Edith Kadar