AMINTIRILE, „GARDIENII” CARE NE ȚIN CAPTIVI ÎN TRECUT
AMINTIRILE, „GARDIENII” CARE NE ȚIN CAPTIVI ÎN TRECUT
(LUNA NOUĂ în BALANȚĂ)
Astăzi vreau să-ți propun un subiect din categoria „tabu”, din categoria „despre asta, doar de bine!”.
Mă adresez celor care vor să mai afle și o altă părere, să vadă și din altă perspectivă ceva ce este considerat de unii cea mai mare bogăție: amintirile.
Se spune că este extraordinar să ai multe amintiri. Asta arată că ai trăit o viață bună, nu? Da, ai trăit. La trecut. Dar tu ești acum în prezent. La ce îți folosește să te refugiezi, mai rar sau mai des, în locurile din trecut? De ce faci asta, te-ai gândit?
Nu e nimic rău să ai amintiri, vreau doar să te invit să fii atent la ce faci și de ce faci, pentru că de prea multe ori atenția este în altă parte.
Te-ai gândit vreodată de ce simțim nevoia să ținem în jurul nostru amintiri de la sau cu cei dragi, sau din locuri în care am fost acum câtva timp? De ce simțim nevoia să luăm albume cu vechi fotografii, să le mângâiem zâmbind și să începem să depănăm amintiri despre vremuri demult apuse? La ce ne gândim atunci când povestim cu drag despre aventuri și persoane din trecut?
În memoria noastră rămân amintiri care ne-au marcat, indiferent că sunt pozitive, plăcute, sau mai puțin plăcute. Nu ne putem aminti totul, fiecare secundă a vieții noastre de până acum, ci ne ies frânturi din trecut în anumite momente ale vieții noastre. Și nici acelea nu sunt aceleași ca cele care le-am depănat data trecută.
De ce anumite amintiri ies la suprafață? De ce atunci, în acel moment? Ce se întâmplă atunci că memoria își trimite momente de rememorat?
Acele amintiri care ies sunt încărcate cu emoțiile și trăirile avute în trecut. Deci noi rememorăm ceea ce am simțit atunci.
Amintirile scot la suprafață trăiri intense, frumoase, pe care le chemăm atunci când avem nevoie să trecem peste perioade care ne solicită, și când avem nevoie de relaxare.
Dar atunci când vrem să ne reamintim de o perioadă sau un moment din trecut, înseamnă că nu suntem conectați în prezent, înseamnă că mintea creează iluzia că doar mai demult a fost bine, doar în trecut am fost fericiți, doar altădată am fost liberi în a fi cine ne-a plăcut să fim. Iar asta este o capcană foarte subtilă care ne împiedică să trăim în prezent ceea ce am trăit mai demult. Mintea ne face să credem că doar atunci au fost condițiile să ne bucurăm, că doar în trecut a fost bine, iar asta ne face orbi la orice ne aduce azi-ul. De multe ori ne amintim nostalgici cât de tineri și de fericiți eram, iar asta înseamnă că acum tinerețea e trecută, deci nici vorbă despre fericire la altă vârstă decât cea de care ne amintim. Cel puțin așa credem.
Trăirea în trecut ne împiedică acum să vedem orice oportunitate de a ne bucura, pentru că nu mai e ca atunci; „ehei, fosta-i lele!”.
Nu ne-a învățat (încă) nimeni că fiecare moment aduce ceva important pentru creșterea, transformarea și devenirea noastră; că nu doar în trecut este toată fericirea și libertatea vieții. Nu ne-a învățat nimeni că bucuria nu trebuie să arate la fel, că ea se poate manifesta în atât de multe feluri, în fiecare moment al vieții noastre, că în tinerețe ne bucură ceva, la vârsta adultă ne bucură altceva, iar la vârsta pensionării găsim plăceri și bucurii în alte lucruri și situații.
Blocarea în trecut dăunează grav prezentului. Păi dacă noi am rămas acolo unde ne-am găsit plăceri mai demult, cine să se mai bucure în prezent. Noi nu suntem în prezent pentru că fiecare parte importantă din noi a rămas acolo, în acele amintiri care ne țin captivi în trecut. Iar când ne înconjurăm de obiecte și amintiri vechi, ne înconjurăm, de fapt, de repere care fac legătura cu noi, cei de atunci.
Cu cât trăim mai mult în trecut, cu cât avem mai multe obiecte vechi și ne trăim viața în nostalgie depănând amintiri, cu atât mai rupți suntem de realitate, de prezent, și respingem tot ce e nou.
Iar atunci când suntem uitați în vremuri trecute, relațiile cu ceilalți se deteriorează pentru că fiecare trăiește în propriul lui timp.
Luna nouă în Balanță ne poate da un ajutor să ne conectăm la trecut și să ne readucem în prezent pentru a reface relația cu noi înșine.
Mai multe despre toate acestea voi vorbi în cadrul unei emisiuni în direct transmisă vineri, 23.09.2022, de la ora 20.30, pe canalul meu YouTube și pe pagina mea Facebook.
Te aștept cu drag!
Binețe, Om (din) prezent!
Edith Elisabeta Kadar
Edith Kadar Blog 